cuvânt
(cuvântului szócikkből átirányítva)
Főnév
cuvânt sn (többes szám cuvinte)
Etimológia
A latin conventus (a.m. gyűlés) szóból.
Kifejezések
- A nu găsi (sau a nu avea) cuvinte = a nu fi în stare (sub impulsul unor stări afective puternice) să exprimi ceea ce gândești
- Cu alte cuvinte = a) exprimând același lucru altfel; b) deci, prin urmare, așadar
- Într-un (sau cu un) cuvânt = pe scurt, în concluzie, deci, așadar
- În puține cuvinte = pe scurt, în rezumat
- Cuvânt cu (sau de) cuvânt = fără nici o modificare, exact, fidel. Dintr-un cuvânt = imediat, numaidecât
- A pune un cuvânt (bun) = a interveni (favorabil) pentru cineva
- În (toată) puterea cuvântului = în înțelesul adevărat, pe deplin, cu desăvârșire
- A tăia (sau a curma) cuiva cuvântul = a întrerupe pe cineva din vorbă
- (reg.) A începe cuvânt = a începe vorba, a spune
- A cere (sau a da, a avea) cuvântul (într-o sedință, într-o adunare) = a cere (sau a da cuiva etc.) dreptul de a vorbi
- A lua cuvântul = a vorbi (într-o adunare)
- A-i lua cuiva cuvântul = a interzice cuiva să-și mai continue afirmațiile (într-o adunare)
- A înțelege (sau a ști) de cuvânt = a asculta de spusele, de sfaturile cuiva
- Om de cuvânt = om care își ține făgăduielile
- Cuvânt de onoare (sau de cinste, de om) = promisiune sau asigurare care angajează cinstea cuiva
- A(-și) da cuvântul (de onoare) = a se angaja în mod hotărât că va face cu orice preț ceva
- (A crede) pe cuvânt = (a crede) fără a mai controla exactitatea spuselor
- A-și ține cuvântul sau a se ține de cuvânt = a-și îndeplini o promisiune făcută
- Schimb de cuvinte = discuție aprinsă, ceartă, sfadă
- (reg.) Nu-i cuvânt = e indiscutabil
- Cu drept cuvânt = pe bună dreptate, la drept vorbind