mânca
Ige
a mânca (E/3 jelen mănâncă, befejezett alak mâncat) 1. ragozás
Etimológia
A latin manduco igéből.
Igeragozás
mânca ragozása (első ragozás, nincs infix)
főnévi igenév | a mânca | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
határozói igenév | mâncând | ||||||
melléknévi igenév | mâncat | ||||||
szám | egyes | többes | |||||
személy | első | második | harmadik | első | második | harmadik | |
kijelentő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
jelen idő | mănânc | mănânci | mănâncă | mâncăm | mâncați | mănâncă | |
elbeszélő múlt | mâncam | mâncai | mânca | mâncam | mâncați | mâncau | |
múlt idő | mâncai | mâncași | mâncă | mâncarăm | mâncarăți | mâncară | |
régmúlt | mâncasem | mâncaseși | mâncase | mâncaserăm | mâncaserăți | mâncaseră | |
kötő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
jelen idő | să mănânc | să mănânci | să mănânce | să mâncăm | să mâncați | să mănânce | |
felszólító mód | — | tu | — | — | voi | — | |
pozitív | mănâncă | mâncați | |||||
negatív (tiltó) | nu mânca | nu mâncați |